Relatiile diplomatice cu Coreea de Sud

Republica COREEA

România şi Republica Coreea au stabilit relaţii diplomatice la 30 martie 1990. În acelaşi an, s-au deschis ambasade la Bucureşti şi Seoul, cu ambasadori rezidenţi.
În septembrie 2008, la Seoul, preşedinţii celor două ţări au semnat Declaraţia privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Coreea, iar în iulie 2010, miniştrii afacerilor externe au semnat Planul Comun de Acţiune pentru implementarea Parteneriatului Strategic. Preşedinţii României au efectuat vizite oficiale în Republica Coreea în martie 1994, octombrie 2005 şi septembrie 2008, iar preşedintele Republicii Coreea a efectuat o vizită de stat la Bucureşti în septembrie 2006. De asemenea, prim-ministrul Republicii Coreea a efectuat o vizită oficială în România, în mai 1996. Ministrul afacerilor externe al României a efectuat vizite oficiale la Seoul în 1991, 2001, 2010 şi iulie 2013, iar ministrul afacerilor externe şi comerţului al Republicii Coreea a efectuat vizite oficiale la Bucureşti în octombrie 1990 şi în septembrie 2006, precum şi o vizită de lucru în 2002. Au avut loc numeroase vizite la nivel ministerial şi parlamentar.

Reprezentarea diplomatică

Călin Fabian, ambasadorul României în Republica Coreea, şi-a început activitatea la Seoul la 2 martie 2012. Park Hyo-sung, ambasadorul R. Coreea la Bucureşti şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 8 mai 2014.

Relaţiile economice

Potrivit statisticii româneşti, în anul 2014 volumul total al schimburilor comerciale româno-sud-coreene a fost de 1037,52 milioane USD, din care exporturile româneşti au reprezentat 412,39 milioane USD, ceea ce plasează Republica Coreea pe locul 2 în topul statelor din Asia de destinaţie a produselor livrate din ţara noastră. Importurile României din Coreea de Sud au fost de 625,13 milioane USD (locul 2 în topul statelor din Asia) Soldul balanţei comerciale bilaterale în 2014, de 212,74 milioane USD a fost în favoarea părţii sud-coreene. 

Principalele exporturi: utilaje şi echipamente, maşini şi aparate electrice, tablă din oţel, blocuri din aluminiu, maşini-unelte, boilere, schimbătoare de căldură, cereale, lemn şi articole din lemn, produse metalurgice, articole chimice anorganice, materiale plastice, vinuri, articole din sticlă, confecţii - tricotaje si articole de îmbrăcăminte etc.

Principalele importuri: televizoare, tuburi cinescop, aparatură electronică audio-video, baterii auto, autovehicule, centrale telefonice digitale, cabluri din fibră optică, bandă laminată la cald, fire şi fibre sintetice, produse din materiale plastice, instrumente şi aparate optice.. 

Comitetul Mixt pentru Cooperare Industrială între România şi R. Coreea a fost convocat în 7 sesiuni, până în prezent, ultima având loc în ianuarie 2014, la Bucureşti.

Comisia mixtă pentru comerţ şi cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică dintre cele două ţări se află în conservare. În 2008, a fost creată Camera de Comerţ şi Industrie România - R. Coreea, cu sediul la Bucureşti.

Principalele investiţii sud-coreene în România

În România operează 224 societăţi comerciale cu capital sud-coreean. Volumul total al investiţiilor sud-coreene în România, la 31 decembrie 2014, a însumat 202 milioane USD, Republica Coreea ocupând locul 25 în clasamentul investiţiilor străine din România. Valoarea reală a investiţiilor sud-coreene este mai mare (cca. 500 milioane USD), întrucât unele investiţii, precum cea a companiei Samsung la Oţel Inox Târgovişte sau STX la Brăila şi Tulcea figurează ca investiţie germană şi, respectiv, norvegiană (centrul regional Samsung din Germania, respectiv STX din Norvegia coordonează filialele din România). Principalele domenii: construcţii de maşini, şantiere navale, industria chimică, telefonie etc. Cele mai importante investiţii aparţin firmelor Daewoo Shipbuilding&Marine Engineering (construcţii de nave); Hanjin Shipping Co. Ltd. (agricultură); Dongyang E&P Inc. (producţia de motoare, generatoare şi transformatoare electrice); Hanil Electronics Co. Ltd. (calculatoare şi echipamente periferice); Joongbo Chemical Ind. Co. Ltd. (reciclare deşeuri ne-metalice); Doosan (construcţii de maşini grele); Samsung (producţia de oţel şi monitoare LCD, prin Hanil Electronics); STX (construcţia de nave).

Relaţiile consulare

Conform dispoziţiilor acordului semnat în decembrie 1993 şi amendat prin schimbul de scrisori din mai 1996, cetăţenii fiecărei ţări, titulari de paşapoarte valabile, pot intra pe teritoriul celeilalte ţări fără viză pentru o perioadă care să nu depăşească 90 de zile, cu condiţia de a nu desfăşura activităţi lucrative. Cetăţenii care intenţionează să stea mai mult de 90 de zile ori doresc să desfăşoare activităţi lucrative trebuie să solicite obţinerea vizei de la misiunea diplomatică a celeilalte ţări. Este în curs de negociere amendarea Acordului guvernamental privind desfiinţarea reciprocă a vizelor.

Cooperarea cultural-ştiinţifică şi educaţională

Prin Acordul de colaborare culturală încheiat între Guvernul României şi Guvernul Republicii Coreea (1991) se derulează programe periodice de schimburi - săptămâni ale filmului, spectacole artistice şi expoziţii de artă, donaţii de carte etc. Anual se acordă, reciproc, burse pentru studii universitare. Un program executiv de schimburi este în curs de negociere.

La Universităţile Bucureşti, Babes-Bolyai din Cluj-Napoca şi „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi funcţionează catedre de limba coreeană, ca a doua specializare, iar la Universitatea de Studii Internaţionale Hankuk din Seoul există o catedră de limbă şi civilizaţie română. Cele 3 universităţi din România desfăşoară schimburi şi relaţii directe cu Universitatea Hankuk din Seoul.

Comunitatea românească din R. Coreea

În anul 2014, potrivit statisticii autorităţilor de la Seoul, în R. Coreea au fost înregistraţi 295 de cetăţeni români cu reşedinţa permanentă şi 434 de cetăţeni români cu reşedinţa temporară. Nu există asociaţii neguvernamentale înfiinţate de reprezentanţi ai comunităţii româneşti care să contribuie la promovarea identităţii etnice din cauza legislaţiei locale restrictive şi a lipsei de coeziune a comunităţii. Aceştia nu sunt discriminaţi pe piaţa muncii şi nu ridică probleme deosebite în relaţiile cu autorităţile sud-coreene. Legislaţia sud-coreeană este foarte restrictivă în acordarea cetăţeniei duble pentru cetăţenii străini.

Sursa MAE